Biserica Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului

1. O legendă

Se spune că primul ţăruş bătut pe aceste meleaguri îi aparţine unui oarecare Şandru care a venit din părţile Ardealului împreună cu cei doi copii, un băiat şi o fată.

El s-a stabilit la N-E de Milcov, dea lungul unui râuleţ pe care l-a numit simplu Visaut (vis în limba magheară înseamnă apă).

Mai târziu întreaga aşezare a primit numele de Visantea după denumirea dată râuleţului, iar în cele din urmă Vizantea. Conform celei mai vechi legi care priveşte proprietatea ce nu aparţine nimănui, aparţine primului care se face stăpân, acest patriarh al meleagurilor noastre a luat în stăpânire din terenul virgin atât cât a putut să stăpâneasca dea lungul râului, de la izvoarele lui la vale, în stânga şi în dreapta.

După moartea lui cei doi copii au împărţit averea în două, nu în lungul ci în curmezişul Vizăuţului, astfel încât ambii să se poată bucura în mod egal şi de pădure şi de cosire. Partea de sus a luat-o sora şi cea de jos fratele. Puţin mai târziu tânăra proprietară a lăsat în custodie fratelui ei proprietăţile şi a intrat într-o mănăstire grecească. Acolo ea s-a destăinuit superiorilor despre frumuseţile locului unde a petrecut cea mai mare parte din copilărie şi despre averea pe care a lăsat-o acasă.

Cu acordul ei superiorii au venit şi au luat în stăpânire moştenirea unde au înfiinţat un aşezământ monahal. Astfel îmbinând munca cu rugăciunea, au cultivat terenul mai fertil, au plantat vii şi livezi, au construit o mănăstire cu biserică proprie şi cu toate dependinţele necesare. Astfel partea de sus a aşezării a primit numele de Vizantea-Mănăstireasca.

vm_biserica1

Foto: Dorică Urloiu – Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Vizantea-Mănăstirească

2. Scurt istoric

Potrivit opiniei pr.Iosif Gabor, catolicii din Vizantea-Mănăstireasca s-au stabilit pe acele locuri din prima parte a sec. al XVlll-lea, fiind muncitori pe moşia Mănăstirii Vizantea. Relaţia Prefectului Misiunii,pr. Iosif Bonaventura Berardi, din 30 mai 1814, aminteşte biserica din Vizantea construită de părintele misionar Pancratius Pinta în anul 1813.

Un document inedit, descoperit în arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi relevă un fapt nemenţionat de pr.Iosif Gabor şi anume că în anul 1860 încep lucrări de reconstruire a lăcaşului de cult ridicat în 1813. La 13 februarie 1860 parohul de Focşani, M. Parlati trimitea Vicariatului Apostolic al Moldovei cererea de aprobare pentru a putea continua lucrările la construirea bisericii. El menţiona că avea deja aprobarea pentru a putea continua lucrările la construirea bisericii. El menţiona că avea deja aprobarea proprietarilor moşiei care le-au dat şi unele materiale de lucru, lipsindu-i totuşi banii necesari. La 18 iulie, acelaşi paroh într-o nouă cerere adresată Vicariatului Apostolic, menţiona faptul că se lucra deja la acoperişul bisericii.

O cerere a locuitorilor satului Vizantea Mănăstirei, semnată de un număr de 47 credincioşi în frunte cu dascălul Mihael Stanciu, trimisă locţiitorului de episcop al Vicariatului Apostolic, E.Zapolski, insista asupra urgenţei fondurilor pentru terminarea lucrărilor la construirea bisericii. Se menţionează că în 1860 s-a pornit construirea din temelii şi cu ziduri de piatră a bisericii din sat, deoarece biserica veche era ruinată. Pentru a o termina mai erau necesari aproximativ 100 de galbeni, iar episcopiei i se cerea să contribuie cu cel puţin 50 şi astfel „veţi avea pomenire de la noi şi de la toţi urmaşii noştri”.

Un merit deosebit în realizarea construcţiei a revenit parohului de Focşani din acea vreme, M.Parlati (1860-1899). Filiala a fost vizitată în anul 1883 de către episcopul N.I.Camilli, cu ocazia vizitelor pastorale în acel an în districtele Trotuş şi Roman. Acesta a vizitat cu acest prilej „…biserica reconstruită sub actualul paroh, care este din piatră şi are toate cele necesare”. La acea dată erau înregistraţi în comunitate un număr de 259 de credincioşi catolici.

La nivelul cercetărilor actuale nu sunt informaţii în ceea ce priveşte construcţia unei alte biserici catolice în prima jumătate a sec.XX.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a produs avarii grave în structura bisericii, iar cel din 4 martie 1977 a degradat-o complet. În anii următori a fost demolată şi reclădită pe acelaşi amplasament. Iniţial proiectul era pentru o biserică mai mare în curtea parohiei dar s-a renunţat pentru că se putea observa prea uşor de la Moscova.

Un rol particular în realizarea acestui lăcaş de cult a revenit primului paroh, pr.Ieronim Budulai cu sprijinul credincioşilor vizănteni, al Episcopiei şi al Organizaţiei Kirche in Not (biserica în suferinţă – care providenţial în perioada comunistă a reuşit să se strecoare prin cortina de fier până la noi).

Filiala „Adormirea Maicii Domnului” Vizantea a dobândit statutul de parohie după construirea casei parohiale sub îngrijirea monseniorului Petru Mareş, primul preot care a locuit în ea, pe atunci având statutul de vicar la parohia Focşani. Începând cu anul 1978, prin desprinderea de la parohia Focşani, când a primit spre administrare un număr de şapte comunităţi filiale: Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Vidra, Tichiriş şi Năruja.

De la înfiinţare şi până în prezent au slujit în succesiune următorii parohi:

  • Pr. Ieronim Budulai (trei ani);
  • + Pr. Anton Istoc (jumătate de an);
  • + Pr. Gheorghe Ciuraru (patru ani şi şase luni);
  • Pr. Budau Eugen (trei ani şi opt luni);
  • Pr. Isidor Iacovici (doi ani);
  • Pr. Pavel Antăluţă (patru ani şi jumătate);
  • Pr. Cazimir Biur (un an şi două luni);
  • Pr. Alois Farţadi (patru ani şi nouă luni);
  • Pr. Claudiu Bereş (şase ani şi patru luni);
  • Pr. Iosif Mărtinaş (de la 1 septembrie 2008 până în 2015).
  • Pr. Romică Sociu (din 2015).
3. Un vis împlinit

Una din cerinţele prioritare după venirea pr. Claudiu Bereş la Vizantea a fost pregătirea bisericii pentru sfinţire. Astfel după procurarea fondurilor necesare care au venit din donaţiile credincioşilor vizănteni şi din partea Episcopiei, s-a renovat interiorul, s-au restaurat picturile şi sculpturile şi s-a construit altarul.

Sfinţirea bisericii şi consacrarea altarului a avut loc la 8 noiembrie 2003. Tot atunci Preasfinţitul Petru Gherghel a făcut vizita pastorală în cadrul căreia a rămas două zile interesându-se de activitatea parohiei pastorală, a stat de vorbă atât cu părintele paroh cât şi cu credincioşii.

Ziua de 8 noiembrie a mai avut o semnificaţie particulară: s-a celebrat jubileul la 25 de ani de la întemeierea parohiei. Au fost invitaţi toţi foştii parohi care au evocat la această manifestare momentele cele mai semnificative din experienţa lor de la Vizantea. Cu acest prilej comunitatea a adus prinos de mulţumire lui Dumnezeu şi tuturor păstorilor care dea lungul timpului au jertfit din viaţa lor pentru binele credincioşilor.

4. Cine sunt vizăntenii catolici?

Actualmente comunitatea numără 318 familii cu 1083 de persoane. Este în creştere de la an la an, numărul botezurilor îl depăşeşte pe cel al înmormântărilor în ciuda faptului că multe familii tinere sunt plecate la muncă în Italia. Toţi se declară români deşi printre ei mulţi bătrâni au vorbit sau vorbesc o limbă maghiară arhaică.

vm_bis_rom_2

Foto: Petru Mogda – Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Vizantea-Mănăstirească Vizita Pastorală a episcopului de Iaşi Petru Gherghel 12-13 Aprilie 2008

Marea majoritate a membrilor parohiei sunt credincioşi practicanţi, deosebit de ataşaţi de Biserică, harnici, mai mult înclinaţi spre munca fizică decât spre cea intelectuală, inimoşi, dornici de viaţă, ambiţioşi, paşnici şi toleranţi.

Ceea ce este inima pentru trup este biserica pentru comunitate şi aşa cum a scris monseniorul Petru Mareş: „După cum România este o ţară latină înconjurată de popoare slave, aşa este comunitatea din Vizantea, o insulă catolică înconjurată de ortodoxie; română şi prin cetăţenie şi prin latinitatea credinţei.”

5. Roade ale credinţei

Biserica romano-catolică din Vizantea este una tânără la nivelul Diecezei de Iaşi. Comunitatea din Vizantea-Mănăstireasca a început să dea roade, roade care sunt consecinţe ale maturităţii credinţei noastre. Astfel, aceste roade sunt acele persoane care şi-au pus viaţa în mâinile lui Dumnezeu şi au urmat drumul călugăriei şi al preoţiei.

Din comunitatea noastră avem aşadar un preot, Irinel Racoş. El este primul şi singurul preot originar din Vizantea. Sfinţia sa a păstorit în primii săi ani de preoţie într-o dieceză italiană pentru ca mai apoi să-şi exprime opţiunea de a contribui la răspândirea mesajului evanghelic în SUA la St. Matthew Church in Dix Hills, N.Y. .

vm_bis_rom_cat_4

Foto: Petru Mogda – Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din Vizantea-Mănăstirească

Mogda Petru Mihăiţă este student în anul V în cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi. Este născut la 22 august 1984 din părinţii Virgil şi Anicuţa. În anul 2003 a absolvit Liceul Teologic din Bacău. La 19 noiembrie 2005 îmbracă haina clericală şi îşi exprimă hotărârea clară în faţa Bisericii de a fi hirotonit preot. În anul academic 2007-2008 a avut experienţa unui an pastoral în Republica Moldova.

Roşu Francisc şi Cazacu Fănică sunt doi studenţi teologi în anii terminali în cadrul unui seminar diecezan din Pordenone, Italia. Nu avem date personale despre domniile lor.

Avem şi câteva persoane consacrate originare din comunitatea noastră:

Sr. Şandru Dionisia s-a născut la 3 decembrie 1972 din părinţii Ionel şi Anica. A intrat la 25 martie 1990 în cadrul Congregaţiei Slujitoarele lui Cristos Marele Preot. După experienţa noviciatului şi a voturilor temporare, la 31 mai 2001 se dedică în totalitate şi pe viaţă lui Cristos şi Bisericii. Acum activează în Seminarul din Bacău.
Sr. Gândea Lucia face parte din Congregaţia Jesu şi activează în mănăstirea „Sfânta Agneza” din Bucureşti.
Sr. Şandru Lucia – Surorile Carmelitane.
Sr. Şandru Anişoara – Congregaţia Surorilor Campostrini.
Novice Nagâţ Monica – Surorile Săracilor „Don Morinello”.
Novice Lăcătuş Amalia – Congregaţia Surorilor de Caritate.
Avem un număr frumos de vocaţii, de persoane care s-au dedicat slujirii lui Cristos şi a aproapelui. Comunitatea catolică din Vizantea este în creştere şi de aceea se aşteaptă să încolţească noi sâmburi ai vocaţiei. Dar pentru aceasta este nevoie de rugăciunea întregii comunităţi, indiferent de religie, catolică sau ortodoxă.

pdv_mihaita_brc1

Foto: Petru Mogda – Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”

14 Mai 2016

Articol preluat din monografia comunei actualizat de studentul MOGDA PETRU MIHĂIŢĂ.

Această prezentare necesită JavaScript.

Anunțuri