Apele Minerale de la Vizantea-Mănăstirească – Scurt Istoric

la_izvoare

La Izvoare
Foto: Dorică Urloiu

 

Cele 32 de izvoare de ape minerale din satul Vizantea-Mânăstirească sunt aşezate în apropierea albiei pârâului „Vizăuţ”. Dintre acestea doar 7-8 sunt mai cunoscute. Multă vreme localnicii nu prea le-au luat în seamă considerându-le scurgeri de la puţurile de păcură aflate în acea zonă, din care odinioară se extrăgea păcura, oprită în 1866, când prefect al judeţului Putna a fost colonelul Panaite Tufelcic.Unul dintre cei dintâi care a atras atenţia asupra acestor ape a fost avocatul Cohanovschi, care a trimis primele probe spre analiză la Bucureşti. Ion Ionescu de la Brad arată în „Agricultura română a judeţului Putna” Bucureşti, Imprimeria statului, 1869, pag.48, că la Vizantea sunt „multe ape minerale”, iar analiza acestor ape „ocupă foarte mult pe farmaciştii din Focşani”.Mai mult ca sigur că efectul acestor ape era cunoscut de localnici de mai mult timp, dar popularizarea efectului lor benefic s-a datorat ca de atâtea ori în istoria omenirii jocului întâmplării.În anul 1882 un tinichigiu din Panciu, în vârstă de 50 de ani, având reumatism cronic al membrelor inferioare şi spinării, este internat la Spitalul „Colţea” din Bucureşti, unde este tratat de un medic vestit din acea vreme, dr. Marcovici. După o lună şi ceva de tratament părăseşte spitalul ameliorat, dar nevindecat. I s-a recomandat să continue tratamentul la una din staţiunile balneare din ţară. Lipsit de mijloace materiale, află de la unii din ţăranii care veniseră în Panciu, că la Vizantea există ape care ar vindeca reumatismul. Se deplasează la Vizantea şi după câteva băi făcute cu apa de la izvoarele de aici, starea sănătăţii sale se ameliorează. După o lună de zile, tinichigiul se întoarce la Panciu aproape vindecat. Vestea vindecării sale s-a împrăştiat rapid şi în anul următor, mai mulţi bolnavi din acest oraş s-au vindecat de reumatism cu ajutorul băilor făcute la Vizantea. Prima analiză calitativă a apelor minerale a fost făcută de Licherdopol, dar din nefericire a rămas necunoscută. În anul 1866 se stabileşte la marginea satului o ambulanţă militară rurală, care foloseşte în vindecarea unor bolnavi apele minerale de aici. În perioada 1-15 iulie a acelui an au fost consultate 933 de persoane, iar în spitalul ambulanţei au fost tratate 108 persoane, din care 46 s-au vindecat.Farmacistul militar G. Constantinescu face o analiză completă a apelor de la Vizantea în laboratorul chimic al Spitalului Militar Central din Bucureşti. Analiza sa a cuprins doar 6 din cele 20 de izvoare care se cunoşteau la acea dată. Rezultatele acestei cercetări sunt publicate într-o broşură de circa 40 de pagini care se numea „Analiza apelor minerale Vizantea, Judeţul Putna, Focşani, 1890”. Rezultă că aceste ape sunt de trei categorii:1. foarte clorurate, iodurate (izvorul nr. 1)2. sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3, 4)3. sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6).Între anii 1888-1889 la Vizantea au venit 3984 de vizitatori din: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Târgu Jiu, Iaşi, Bacău, Buzău, Galaţi, Slatina, Tecuci, Rm. Sărat, fără a mai socoti vizitatorii din localităţile putnene. În anul 1888, medicul oraşului şi Spitalului Panciu, Rafail Rosin, face pentru prima dată studiul terapeutic al acestor ape, în vederea susţinerii tezei de doctorat la Facultatea de Medicină din Bucureşti. În lunile iunie şi iulie locuieşte la Vizantea făcând observaţii pe bolnavi. El descoperă mai multe izvoare luând probe de la 25 dintre ele, câte 2 sticle de un litru pe care le trimite Laboratorului Chimic Central Bucureşti.

pod_catre_izvoare

Drum Forestier în Zona Apelor Minerale
Foto: Ionel Coman

După un an de aşteptări, neprimind nici un răspuns, medicul din Panciu renunţă la teza de doctorat, dar continuă observaţiile medicale şi îndrumă pe bolnavii de scrofuloză, reumatism, sifilis, să facă băi la Vizantea.Vizantea a fost declarată staţiune în anul 1886. Pe atunci comuna avea 327 de case şi 1355 de suflete. Aici existau pe atunci 6 mori şi 6 cârciumi. Dezvoltarea acestei staţiuni a fost anevoioasă din două cauze principale:– lipsa fondurilor băneşti pentru construirea de stabilimente;– izolarea localităţii (se ajungea pe aici mai uşor prin Panciu, deoarece drumul Vidra-Livezile-Vizantea s-a deschis în 1892).În ultimul deceniu al sec. XIX, apele minerale de la Vizantea devin mai bine cunoscute. Ministerul Domeniilor a fost informat despre efectul acestor ape în 1891 şi 1892. Se interprind demersuri către Ministerul de Interne (1892). În raportul Prefecturii Judeţului Putna din 18 mai 1898 către Ministerul Domeniilor, printre altele se arăta că „mulţi suferinzi au găsit acolo (la Vizantea) vindecare de diferite maladii ca: reumatism, scrofuloză, sifilis, pelagră etc.”, că această localitate a devenit o adevarată staţiune balneară, deşi nu i se dă nici o îngrijire.Numărul vizitatorilor creşte în fiecare an, astfel că în cei din urmă ani au fost 1099 de vizitatori pe sezon, în afară de cei care negăsind locuinţe au plecat la alte băi.Dicţionarul geografic al judeţului Putna” consemna că la sfârşitul sec. al XIX-lea existau la Vizantea „cinci barace mai mari, care fac fiecare pe zi câte 20 de băi”. Cu băile care se mai făceau la diverşi cetăţeni, numărul acestora ajungea la 130 de băi calde pe zi. În 1900 apare la Focşani prima lucrare dedicată staţiunii şi care se intitula „Apele minerale de la Vizantea, Judeţul Putna” de dr. R. Rosin. Tot în acelaşi an aflăm staţiunea în „Apele minerale şi staţiunile climaterice din Romania”, de dr. Saabner Tudurui, în care se specifica faptul că apele minerale de la Vizantea rivalizează cu cele mai renumite ape din ţară şi din străinătate.

În primii ani ai sec. XX au loc şi unele mici înbunătăţiri care erau indispensabile unei staţiuni. Astfel în anul 1902, între 10 iulie-31 august a funcţionat o secţie de spital cu personal compus din medic, infirmier, spălătoreasă şi un rândaş (îngrijitor).

izor_sulfuros

Izvorul Sulfuros
Foto: Dorică Urloiu


În 1903 au mai fost aduse de la Spitalul rural Vidra încă 10 paturi. În acelaşi an se dă în folosinţă peste Răchitaşu o şosea ce leagă Vizantea de Soveja, se instalează reţeaua telefonică şi se amenajează un parc cu chioşc pentru muzica băilor, chiar în centrul satului Vizantea-Mânăstirească. În anul 1904 s-au construit 4 cabine din scânduri pentru duşuri (bărbaţi) şi 4 cabine pentru femei. Se detaşează din Focşani şi Odobeşti un ofiţer şi câţiva jandarmi pentru menţinerea ordinii în staţiune.
A. Scurtu în „Călăuza Staţiunilor Balneare şi Climaterice din România”, Ed. a II-a, Bucureşti 1906, Editura Minerva, considera staţiunea din Vizantea printre cele mai importante staţiuni din ţară, alături de Bălţăteşti, Călimăneşti, Lacul Sărat, Ocnele Mari, Pucioasa, Techirghiol şi Vulcana. În vara anului 1905 n-a mai funcţionat spitalul, dar se menţine farmacia şi este angajat un medic al băilor. În 1909, din dispoziţia prefectului Ioan Panaitescu se face un nou studiu al apelor minerale, chimistul Gh. Gh. Longinescu ducând la îndeplinire această sarcină. Rezultatele acestor analize nu sunt cunoscute, dar staţiunea Vizantea devine staţiunea preferată a fraţilor Longinescu. De-a lungul timpului Primăria din Vizantea a făcut mai multe demersuri către administratorul plasei Vidra prin care se cerea angajarea unui medic curant, instalarea temporară a unei farmacii, măsuri de gospodărire locală, repararea bazinelor de la izvoarele 1, 2, 3, 4 şi 5, repararea duşurilor de la băile reci, repararea pavilionului de la „Salonul verde”, închirierea unei clădiri pentru instalarea telefonului şi a poştei pe timpul sezonului, repararea şoselei din piaţă până la „Pârâul Alb” etc.

După Primul Război Mondial, staţiunea îşi reia activitatea în condiţii precare. Prin Decizia ministerială 5982/10.02.1927, Vizantea este recunoscută drept localitate balneo-minerală.

În anul 1935, Prefectura Vrancea dispune curăţarea izvorului nr. 6, încercuirea cu un zid de beton şi acoperirea lui pentru a-l proteja de inundaţii şi torente. S-a instalat o ţeavă subterană de 250 m lungime, la capătul căreia a fost construit un rezervor până în apropierea şoselei comunale. Înfiinţarea Oficiului Naţional de Turism printr-o lege din 29 februarie 1936 face ca şi Vizantea să aibă noi forme de administrare, prin crearea oficiilor judeţene de cură şi turism. Din acest oficiu construit la Vizantea la 28 aprilie 1936 făceau parte în afara unor reprezentanţi ai judeţului şi membri locali precum: Alecu Bădura, Mihai Îmbrea, N. Grosu şi Gh. Mogda.

În 1939 ia fiinţă Comitetul de realizări gospodăreşti, care avea 16 membri. În şedinţa din 28 aprilie 1939 s-a elaborat un plan de măsuri pe o periodă de 5 ani pentru îmbunătăţirea activităţii staţiunii, printre care se prevedea:

– construirea unui nou bazin pentru captarea apelor minerale, ridicarea unui hotel cu cazino, al unui monument al eroilor locali în parcul din localitate, extinderea parcului, repararea pompelor pentru extracţia apei minerale etc.

Proiecte rămase doar… la stadiul de proiect.

În 1938 au fost înregistraţi peste 1200 de vizitatori, iar între anii 1964-1974 numărul lor variază între 500-800 de persoane pe sezon.

În ultimii ani staţiunea s-a degradat încet dar sigur. Câteva lucrări merită amintite, ele fiind efectuate în 1988, cheltuindu-se pentru acestea 10 milioane de lei. Printre acestea amintim:

– săparea a trei puţuri pentru ape minerale cu adâncimi între 105 şi 155 m adâncime;

– reamenajarea rezervorului de 100 m.c.;

– montarea conductei de protecţie 159 pe acest traseu şi a ţevii P.V.C. Tip G pe toată distanţa.

….Au trecut 120 de ani, iar apele minerale de la Vizantea au rămas în aceeaşi stare ca şi acum câteva zeci de ani în urmă. Dacă pe atunci la Vizantea veneau sute de turişti, astăzi băile de la Vizantea par să fie trecute în albumul amintirilor frumoase şi doar atât. Comunitatea locală nu poate face mare lucru din lipsă de fonduri. Dar nici fondurile judeţului Vrancea sau cele centrale n-au făcut mare lucru pentru această zonă. Şi astfel o bogăţie inestimabilă care ar putea aduce bani frumoşi localnicilor, dar şi statului – apa minerală care ar putea vindeca multe boli se scurge ireversibil pe apa sâmbetei.

Şi când ne gândim că apele minerale de la Vizantea rivalizează cu cele de la Karlovy Vary, ne cuprinde, cum ar zice Topârceanu „o tristeţe iremediabilă” la nepăsarea celor în drept să ia o decizie.

Articol preluat, cu acordul domului profesor Victor Herchea, din ziarul “Plaiuri Vizăntene”.

Material procesat de Cosmin Luca

Anunțuri